Blog

Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datoritã, în primul rând, suprafeţei mari de teren agricol, şi numãrului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupã cu agricultura.
În perioada comunistã zona a cunoscut industrializarea forţatã pentru a reduce decalajul faţã de celelalte judeţe ale ţãrii. Au fost construite unitãţi industriale, iar forţa de muncã a fost instruitã pentru diverse domenii: industria textilã, industria alimentarã, a lemnului, industria de maşini şi utilaje.

Dupã cãderea comunismului, întreprinderile din zonã au fost scoase la vânzare, iar în prezent cea mai mare parte a unitãţilor industriale este în proprietate privatã. Acest lucru nu înseamnã rezolvarea problemelor din industria vasluianã.
Multe dintre întreprinderi au mari dificultãţi de adaptare la noile cerinţe ale economiei de piaţã, necesitã investiţii în echipamente performante şi un management de calitate.
Cea mai importantã ramurã industrialã este industria uşoarã: ţesãturi, confecţii, tricotaje, încãlţãminte.
În industria uşoarã lucreazã majoritatea femeilor din zonã.
Alte produse reprezentative pentru judeţ sunt rulmenţii, aparatele de mãsurã şi control, mobila, produsele alimentare.

În 2002, exportul de produse fabricate în judeţul Vaslui s-a cifrat la 91.453 mii EUR, din care 64% reprezintã produse ale industriei textile, 21% produse ale industriei de maşini, aparate şi echipamente electrice, iar 4% produse alimentare. În acelaşi an, importul de produse a înregistrat 87.262 mii EUR şi a constat în materii textile (65%), metale şi articole din metal (7%), maşini şi echipamente (6,5%), materii plastice (5,5%), piei pentru industria încãlţãmintei (2,4%). Exportul de mãrfuri din judeţ a crescut şi în 2003. Astfel, în ultimii ani, balanţa comercialã a judeţului Vaslui a înregistrat un sold pozitiv.
Din punct de vedere al investiţiilor strãine, judeţul Vaslui ocupã unul din ultimele locuri la nivel naţional datoritã în primul rând poziţiei geografice, dar şi imaginii nu tocmai favorabile pe care o are în ţarã. Volumul total al investiţiilor strãine în judeţ se ridica la finele anului 2003 la aproximativ 570 de miliarde de lei.
Primele ţãri din punct de vedere al volumului investiţiilor sunt: Turcia (cu 80,5%), Italia (6%) şi Cipru (cu 5,3%). Cele mai semnificative investiţii strãine sunt înregistrate în industria de maşini şi echipamente, industria textilã şi industria alimentarã. Existã o concentrare puternicã a producţiei industriale în localitãţile urbane ale judeţului, în timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol.

Din punct de vedere al investiţiilor strãine, judeţul Vaslui ocupã unul din ultimele locuri la nivel naţional, datoritã în primul rând poziţiei geografice, dar şi imaginii nu tocmai favorabile pe care o are în ţarã. Volumul total al investiţiilor strãine în judeţ se ridica la finele anului 2003 la aproximativ 570 de miliarde de lei.
Primele ţãri din punct de vedere al volumului investiţiilor sunt: Turcia (cu 80,5%), Italia (6%) şi Cipru (cu 5,3%). Cele mai semnificative investiţii strãine sunt înregistrate în industria de maşini şi echipamente, industria textilã şi industria alimentarã.
Existã o concentrare puternicã a producţiei industriale în localitãţile urbane ale judeţului, în timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol.
În ceea ce priveşte repartiţia pe localitãţi a activitãţii industriale, existã o anumitã specificitate localã: astfel, în municipiul Vaslui predominã industria textilã, în municipiul Bârlad industria de maşini şi echipamente, iar în municipiul Huşi industria pielãriei şi încãlţãmintei. Industria alimentarã are o repartiţie geograficã uniformã.
Ţinând seama de aceste aspecte, precum şi de cerinţele adaptãrii la Piaţa Unicã Europeanã, ramurile economice cu cele mai mari perspective de dezvoltare pe termen mediu şi lung sunt industria alimentarã, serviciile şi turismul.


Luând în considerare aceastã tendinţã, pe de o parte, şi necesitatea efectuãrii de investiţii masive în infrastructura de transport şi de mediu, pe de altã parte, este cert cã domeniul construcţiilor reprezintã una dintre cele mai importante oportunitãţi de investiţii din judeţ.

Sectorul IMM
Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângã Tribunalul Vaslui, numãrul total de firme (mai puţin asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate) era la sfârşitul anului 2003 de 5.991, dintre care 98% (5.930) – întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). IMM-urile constituie astfel un segment important al economiei judeţului. Ele sunt mai flexibile, mai receptive la nevoile pieţei, mai inovative şi mai capabile sã rãspundã cerinţelor consumatorilor. Majoritatea se ocupã cu comerţul (60,67%); restul sunt active în industrie (13,93%), servicii (9,89%) şi agriculturã (5,43%).

Piaţa muncii
Datoritã orientãrii industriei locale, dar şi disponibilizãrilor care au avut loc ca urmare a restructurãrii fostelor întreprinderi de stat, în judeţul Vaslui existã un disponibil de forţã de muncã ieftinã şi cu un nivel înalt de calificare în urmãtoarele domenii: industria de maşini şi echipamente, industria textilã şi industria de încãlţãminte.
Populaţia ocupatã reprezintã numai 35,87% din populaţia judeţului. Aproape 53% se ocupã cu agricultura, 19,62% sunt angajaţi în industrie, 6,53% în comerţ, 5,56% în servicii, 4,58% în învãţãmânt, 4,17% în administraţia publicã şi 3,34% în sãnãtate şi asistenţã socialã.
La sfârşitul anului 2002, rata şomajului în judeţ a fost de 9,2%, faţã de media pe ţarã de 6,5%. Datoritã dezvoltãrii industriei textile, din totalul de 18.500 de şomeri înregistraţi, doar 35% o reprezintã femeile. 88% din şomeri sunt muncitori şi doar 1,2% sunt absolvenţi ai unei instituţii de învãţãmânt superior.
Deşi rata şomajului la nivel judeţean a scãzut în ultima parte a anului 2003, ea se menţine totuşi la un nivelfoarte ridicat în raport cu rata şomajului înregistratã la nivel naţional.

Sistemul bancar

Vezi si  Judetul Arges, sinteza economica

Numãrul de bãnci care au deschis sucursale în judeţ este relativ mic şi, din acest motiv, oferta de creditare este destul de limitatã. Deschiderea de noi sucursale bancare, în special ale marilor bãnci strãine, precum şi diversificarea tipurilor de credite oferite agenţilor economici ar stimula dezvoltarea economicã localã.

alte recomandări